marți, 19 ianuarie 2016

Familia Lahovary



Copilăria Marthei Lahovary, viitoarea prințesă Bibescu, s-a desfășurat între casele din București, moșiile familiei și călătoriile în Franța. Tatăl ei a fost ministrul României la Paris și ministru de externe și al domeniilor, agriculturii și industriilor în țară.


Microrolă cotidian de epocă: Ion/Jean Lahovary la Paris cu Jeanne și Martha

Martha a mai avut un frate, George, mort în copilărie și trei surori, Ioana (mai mare), Margareta și Magdalena (mai mici). Moartea fratelui a provocat mamei o puternică depresie și înstrăinare față de fiicele ei: tragedia a lovit familia din nou în 1918 și în 1920, când au murit surorile mai mici și mama.

Despre o primă casă în București, aflăm din arhiva de familie Lahovary. La căsătoria ei cu Ion N. Lahovary (1844-1915), Smaranda (Emma) Mavrocordat a primit ca zestre casele și terenul din Calea Victoriei nr. 23 – între proprietatea Catincăi Balș și a prințului Obrenovitz/Christodolu -, cumpărate inițial la prețul de 120000 lei, construindu-se în valoare de 30000 franci.[1] Nu deținem mai multe informații despre această casă mai veche, însă cercetarea de arhivă a scos la lumină mai multe informații despre o altă proprietate a familiei, ce s-a aflat pe Calea Victoriei nr. 126-128.

Un proiect din 1908[2] a fost depus de firma de antreprenori Grant & Perlasca, în numele arhitectului Victor Ștefănescu (1877-1950). La dosar se mai găsește un plan de situație, semnat de Johann Seewaldt, care indică o construcție nouă, pe limita de vecinătate, pe lot mai fiind prezente casa principală, aliniată la bulevard și o altă dependință retrasă, în curte. Fațadele prezente în dosar sunt semnate de arhitectul Grigore Cerkez (1850-1927) și de E. Grant și ne indică o clădire cu un etaj și –parțial - cu două etaje, cu mai multe intrări, cu o decorație academistă, fiind, cel mai probabil, un adaos de dependințe, cu nenumărate odăi pentru servitori. Remarcăm și prezența unui salon al prăvăliei, către Calea Victoriei, probabil închiriat de familia Lahovary în scopul obținerii unor venituri. Planurile etajelor sunt semnate de Johann Seewaldt. În planul cadastral din 1911 acest corp de clădire apare la nr. 128 pe Calea Victoriei, iar în succesiunea Lahovary apare ca proprietate distinctă.



[1] A.N.R., fond C.F.R., dosar 95/1902, act dotal din ianuarie 1880
[2] A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, dosar 222/1908, Calea Victoriei nr. 126, clădiri inexistente astăzi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu